Colorant roșu Amaranthus
Introducerea Amaranthus
Ce este Amaranthus?
Amaranth (nume științific: Amaranthus tricolor L.), cunoscut și sub denumirea de „amarant verde”, este un gen de amarant din familia Amaranthaceae.
Amaranthus este originar din China, India și Asia de Sud-Est. Tulpinile de amarant sunt robuste, verzi sau roșii, adesea ramificate, cu frunze ovate, rombic-ovate sau în formă de lance, verzi sau adesea roșii, violet, galbene sau parțial verzi cu alte culori. Ciorchinii de flori sunt sferici, amestecați cu flori masculine și feminine, iar utriculele sunt ovoide-momentoase. Semințele sunt suborbiculare sau obovate, negre sau negru-maronii, înfloresc din mai până în august și fructifică din iulie până în septembrie. Este rezistent, ușor de cultivat, iubitor de căldură, tolerant la secetă și umiditate și are puțini dăunători și boli. Rădăcinile, fructele și întreaga plantă sunt folosite ca medicamente pentru a îmbunătăți vederea, pentru a facilita urinarea și defecarea și pentru a elimina frigul și căldura.
Beneficiile colorantului roșu Amaranthus:
Amaranthus Red Colorant este un colorant natural extras din amarant folosind biotehnologia modernă. Folosit în principal în alimente, cum ar fi băuturi, băuturi carbogazoase, vin preparat, bomboane, decorațiuni de patiserie, mătase roșie și verde, prune verde, produse de păducel, jeleu etc., ca agent de colorare roșie.
Coloranții oferă acestor produse roșuri și verzi bogate și vibrante, făcându-le să arate atractive și atrăgătoare.
Pe lângă adăugarea de culoare, există mai multe beneficii în utilizarea coloranților de amarant în alimente. În primul rând, este un colorant alimentar natural, ceea ce înseamnă că nu conține substanțe chimice sintetice nocive. Acest lucru îl face o alegere sigură și sănătoasă pentru copii și adulți.
În cele din urmă, amarantul este bogat în antioxidanți și fitonutrienți, care au mai multe beneficii pentru sănătate. Este bogat în vitamina C, fier și calciu, care ajută la îmbunătățirea sănătății generale și a imunității. În plus, proprietățile sale antiinflamatorii ajută la reducerea inflamației în organism și la reducerea riscului de boli cronice.
In concluzie, colorantul amarant este un colorant alimentar natural, sigur si sanatos. Pe lângă faptul că oferă o culoare vibrantă, are și câteva beneficii pentru sănătate, ceea ce îl face o alegere excelentă pentru industria alimentară. Folosind coloranți de amarant, producătorii de alimente pot crea produse pe cât de gustoase, pe atât de plăcute din punct de vedere estetic și sănătoase.
Introducerea colorantului roșu Amaranthus:
Amaranth este un gen de amarant din familia Amaranthaceae, originar din regiunile tropicale și subtropicale din America și sudul Asiei. Cea mai timpurie identitate ar fi fost ca o legumă sălbatică pentru a hrăni pe cei flămânzi.
Amarantul sălbatic este atât de adaptabil și de viguros încât, în folclorul chinez, nu este doar consumat ca legumă sălbatică, ci și folosit ca medicament tradițional chinezesc sau hrănit animalelor. Amarantul este cultivat în Statele Unite și India ca hrană pentru animale. În plus, unii amaranți au fost domesticiți în plante ornamentale, cum ar fi amarantul cu cinci culori.
Istoria amarantului ca legumă cultivată artificial datează din dinastiile Song și Yuan. Cel mai comun amarant de pe piață astăzi este amarantul roșu, numit și amarant tricolor, roșu de gâscă sălbatică și cereale de orez. Este mai frecventă în sudul Chinei, iar în Hubei, oamenii o numesc „leguma de transpirație” și este de obicei disponibilă vara și toamna. Se caracterizează prin centrul roșu-violet al frunzelor și, adesea, portaltoi roșu. Pe lângă amarant roșu, există și amarant verde (numit și amarant de susan, amarant alb) și amarant integral roșu.
Culoarea supei de amarant roșu este strălucitoare și poate fi mâncată cu orez, dar este dificil de spălat dacă este vărsată accidental pe haine. Pigmentul din supa de amarant roșu este roșu amarant, un pigment solubil în apă, care aparține grupului de antociani, a cărui componentă principală este glucozidul de amarant și o cantitate mică de glucozid de sfeclă (roșu de sfeclă). Deși are o culoare similară cu antocianul, structura chimică este destul de diferită, astfel încât proprietățile chimice sunt relativ mai stabile. Roșul amarant are, de asemenea, puncte slabe, cum ar fi faptul că nu poate rezista la încălzirea prelungită și nu este foarte pasionat de mediile alcaline. Într-un mediu acid, roșu amarant are o culoare roșu-violet strălucitor și devine galben atunci când pH-ul depășește 10.
În zilele noastre, oamenii extrag pigmentul de amarant pentru industria alimentară, în principal pentru bomboane, patiserie, băuturi etc.